Atacul de panică este o experiență intensă și înfricoșătoare, care apare brusc și fără un pericol real. Mulți oameni descriu senzația ca pe o „explozie” de frică, care le acaparează complet corpul și mintea. Bătăi rapide ale inimii, dificultăți de respirație, amețeală, senzația că urmează să leșine sau chiar să moară – toate aceste simptome pot apărea în câteva secunde și pot dura între 5 și 20 de minute.
Deși atacul de panică este o reacție extrem de puternică, el nu este periculos în sine. Nu provoacă infarct, nu duce la leșin și nu înseamnă că „înnebunești”. Cu toate acestea, te poate face să eviți locuri sau situații pentru a preveni reapariția episodului – ceea ce, în timp, poate duce la o viață restrânsă și anxioasă.
Ce se întâmplă în corpul tău în timpul unui atac de panică?
Atacul de panică activează sistemul „luptă sau fugi” al corpului. Chiar dacă nu există un pericol real, creierul percepe o amenințare și trimite semnale pentru a te pregăti să reacționezi:
- Inima bate mai repede → pentru a pompa sânge spre mușchi
- Respirația devine superficială → pentru a aduce mai mult oxigen
- Te simți amețit → din cauza hiperventilației
- Ai mâini reci sau tremur → sângele este redirecționat din extremități
Toate acestea sunt reacții normale la o situație de „urgență”, dar când sunt declanșate fără un motiv real, devin înspăimântătoare.
Cauzele atacurilor de panică
-
Nu există o singură cauză, dar există mai mulți factori care contribuie:
- Stres cronic sau traumă nerezolvată
- Predispoziție genetică sau istoric familial
- Stil de viață haotic (lipsă de somn, alimentație neechilibrată, consum excesiv de cofeină)
- Distorsiuni cognitive, cum ar fi interpretarea catastrofică a unor senzații normale („mi se accelerează inima = fac infarct”)
Cum ajută terapia cognitiv-comportamentală (CBT)?
-
CBT este una dintre cele mai eficiente metode pentru tratarea atacurilor de panică. Terapia te învață să:
- Identifici gândurile automate care declanșează panica
- Reinterpretezi senzațiile fizice ca fiind inofensive
- Te expui treptat la situațiile temute, recăpătând controlul
- Folosești tehnici de respirație și relaxare pentru a calma corpul
Un exemplu de restructurare cognitivă ar fi:
„Îmi bate inima foarte tare” →
Gând negativ: „Fac infarct.”
Gând realist: „Am mai simțit asta și a trecut. Este doar anxietate.”
Ce poți face în mijlocul unui atac de panică?
- Respiră lent și profund – inspiră pe nas 4 secunde, expiră pe gură 6 secunde
- Reamintește-ți că e doar panică, nu pericol real
- Focalizează-ți atenția pe un obiect sau pe ce simți în corp
- Nu fugi din situație – panica va trece oricum
- Repetă o afirmație liniștitoare: „Sunt în siguranță. Va trece.”
Concluzie
Atacul de panică poate părea un moment de pierdere totală a controlului, dar este doar un semnal de alarmă fals trimis de creier. Deși e greu de trăit, nu e periculos și poate fi tratat eficient.
Cu sprijinul potrivit, în special prin terapia cognitiv-comportamentală, poți învăța să îți înțelegi frica, să o gestionezi și să recâștigi încrederea în corpul și în mintea ta.